Cultura YouTube

Cultura YouTube: o cultură făcută de tineri pentru tineri. Eroul ei este creatorul de conținut. Nu are nici o importanță dacă e vorba de muzică, film sau fotografie, totul e advertising. Divertismentul e reclamă sau reclama e divertisment, nu e prea clar. Acești tineri au acces la orice informație și, tocmai pentru că au acces, nu o accesează.

Reclamă la KFC în postarea ”Selly vs. Gami: Testul prieteniei”. Captură de ecran

Dacă vrei să fii printre ei trebuie să fii ca ei. Altfel, ești ”hater”. Sunt conformiști, dar ei numesc asta ”brand friendly”. Confundă libertatea cu opțiunea de ”settings”.

Big Bang-ul a avut loc în 2005. Înainte nu era nimic, sau oricum, nimic care să le capteze atenția. Muncesc enorm, dar nu și cu sens. Ceea ce construiesc azi, aruncă mâine.

Bun este doar ceea ce este nou. Pe cale de consecință, ceea ce s-a născut înainte de YouTube e irelevant. Indiferent dacă e vorba de tehnică, părinți sau off-line.

Au sufletul veșnic tânăr. Adică infantil. Cunosc două valori: banii și numărul de abonați. Banii aduc abonați și abonații aduc bani. Este deci preferabil să ai bani și abonați decât nici una, nici cealaltă. Lista de prieteni e o investiție.

Reclamă la Coca-Cola în piesa ”Story” a formației 5Gang. Captură de ecran
Reclamă la parfum în piesa ”Lista de păcate” a artistului Liviu Teodorescu. Captură de ecran.

Nu cunosc noțiunea de intimitate sau spațiu privat. Nu aduce like-uri. Familia lor este comunitatea. Ea le hotărăște viața. Care se rezumă la tricoul galben sau rochia verde.

Sunt verzi. Se hrănesc vegan, dar din motive de brand consumă uneori maioneză de la Lidl. Când se plictisesc, participă la un challenge. Când nu se plictisesc, de-asemenea.

Cunosc problemele tinerilor. De fapt, sunt singurele pe care le cunosc. Îți pot da sfaturi utile dacă suferi de acnee, vrei să editezi o fotografie pentru Instagram sau cauți o destinație pentru concediu. Restul problemelor nu există. Sau dacă există, sunt cel mai probabil vechi și deci neinteresante.

Politic sunt întotdeauna de partea formațiunii aflate la putere. E mai sigur. Oricum, e puțin important. Când sunt demonstrații, participă. Cele de zi sunt preferabile din cauza luminii. Cele de seara au nevoie de editare suplimentară, dar lanternele de la telefoane creează efecte interesante.

Uneori cad în depresie. Dar se tratează cu Spotify și Netflix. Dacă sunt cazuri grave fac ședințe de terapie în grup. Pe care le postează pe canalele de social media. Win-win situation.